
Nu mai suport atata liniste.Vreau sa tip,sa sar,sa dansez.Dar cu cine?Sunt singura.Gandurile zboara in jurul meu si ma captureaza.Ma simt legata cu niste lanturi groase,negre cu pete albe,formate din vise,iluzii si mai ales din gandurile care nu ma lasa in pace.Ma sufoc.Nu mai pot respira.Sangele negru si plin de otrava curge din ce in ce mai repede prin venele care se dilata.Pupilele mele isi schimba forma.Parca sunt 2 inima...sau 2 stele...Nu'mi dau seama.O ceata abundenta mi se aseaza in fata ochilor mei.Inima bate mai puternic formaduse astfel un cutremur interior.Ametesc dar in acelas timp zbor.Cad pe podea dar totusi ma ridic.E o liniste cumplita dar un zgomot infernal parca imi smulge timpanele.E o senzatie atat de ciudata, dar plina de farmec.Camera se micsoreaza.Ce voi face acum?O sa mor intre acesti 4 pereti roz?Dar dintr'o data totul se duce.Ma trezesc la realitate.Efectul a trecut.Am revenit din nou la vechea mea stare de depresie.Visele mele marete se spulbera ca nisipul din desert ce se ridica spre nori si apoi dispare.Peretii roz din camera se fac din nou albi.Un alb murdar, patat cu diferite nuante de rosu.Gandurile mi se inchid intr'un cufar mic,care,dintr'o data ia foc.Sunt flacarile iadului ce ma mistuie si ma fac sa ma topesc putin cate putin precum o lumanare.Supararea ma transforma intr'un demon cu chip inocent ...Un demon care moare si apoi se ridica spre Rai,fiind un inger pur, cu haine albe imaculate si aripi de iubire din vata.
